Agricola Bacau, cel de-al doilea producator de carne de pasaredupa Transavia Alba Iulia, a majorat procentul destinatexporturilor de la 12% la aproape 20% din productie in primele doualuni si estimeaza pentru 2010 o crestere de 17% in lei a afacerilorfata de cele inregistrate anul trecut."Analizele privind comportamentul de consum al romanilor dinultimii ani arata o preferinta tot mai evidenta pentru carnea depui, o alternativa mai ieftina comparativ cu carnea de porc sau devita, de exemplu. Astfel ca strategia Agricola Bacau pentru anul incurs are la baza o realitate: piata carnii de pasare este increstere atat la nivel international, cat si in Romania, iarobiectivul nostru este sa folosim aceasta oportunitate in sensuloptimizarii activitatilor din cadrul liniei de business a carnii depui", a declarat Grigore Horoi, presedintele grupului AgricolaBacau, principalul exportator local de carne de pui. Sperante pentru un plus de 10% al pieteiAcesta este motivul pentru care in primele doua luni ale acestuian Agricola Bacau a exportat aproape 20% din productia obtinuta,prin inceperea livrarilor catre clienti noi din Marea Britanie,Grecia sau Bulgaria si prin cresterea livrarilor de carne congelatacatre pietele vechi (Germania, Olanda, Franta etc.). "In medie,vrem sa crestem procentul canalului export de la aproape 12% in2009 la 15% in 2010", a completat Horoi.De asemenea, el estimeaza ca piata locala a carnii de pasare vacreste anul acesta cu 10% in valoare comparativ cu anul precedent,cand aceasta s-a ridicat la aproximativ 900 mil. euro. Carnea depasare este unul dintre putinele segmente ale industriei alimentarecare au inregistrat in 2009 un avans al vanzarilor si pentru caresunt previzionate cresteri si in 2010."Pentru anul acesta, ne-am bugetat o crestere de aproximativ 17%(in lei a rezultatelor pe grup - n. red.), procent ce poate suferimodificari in conditiile in care piata va accepta cresterile depreturi rezultate din eliminarea subventiei din agricultura", acompletat managerul Agricola Bacau, grup de firme care a finalizatanul trecut cu afaceri de 413 mil. lei (circa 98 mil. euro). Peste70% din acest rulaj au fost realizate de Agricola InternationalBacau, cea mai mare companie a grupului, care a inregistrat in 2009venituri de aproximativ 304 mil. lei (72 mil. euro), cu 12,6% maimari fata de cele realizate in urma cu doi ani. Restructurare fara disponibilizariPentru a putea obtine aceste cresteri, grupul Agricola Bacau afost restructurat anul trecut pe linii de business, proces care aimplicat atat externalizarea unor activitati din cadrul gruplui,disponibilizarea a 350 de angajati, cat si investitii inmodernizarea capacitatilor de productie. In plus, in prima parte aacestui an, grupul a finalizat fuzionarea companiilor Salbac DrySalami (fabrica preparate crud-uscate) si Conagra (fabricapreparate din carne fierte-afumate) intr-o singura companie -Salbac SA."Efortul de imbunatatire a rezultatelor si de reducere acosturilor nu poate avea un caracter de «campanie» ; procesul esteunul continuu. Scopul acestei fuziuni este, pe de o parte,reducerea de costuri - fara sa fi avut loc disponibilizari,cresterea puterii de negociere si chiar asezarea celor douasubcategorii de produse obtinute la cele doua fabrici intr-osingura categorie, asa cum este perceputa de piata mezelurilor", aexplicat Horoi. In plus, producatorul de carne de pasare va extindeanul acesta lantul propriu de magazine cu zece noi unitati in afarajudetului Bacau, la 48 de unitati.Agricola are 11% din piata carnii de pasareGrupul Agricola Bacau, companie care detine 11% din piata decarne de pasare, este format din companiile Agricola International,Aicbac (achizitia vacilor de lapte), Suinprod (cu activitati incresterea porcilor), Salbac (o fabrica de preparate din carnefierte-afumate si una de preparate crud-uscate), Europrod (fabricasemipreparate din carne), Agriconstruct (cu activitati in domeniulconstructiilor), Comcereal (achizitia de cereale) si Bac Print (cuactivitati in tiparire). ...continuare.

Q-Power, o divizie a grupului RTC, condus de omul de afaceriOctavian Radu, specializata in productia si distributia unorsolutii de eficienta energetica, spune ca in urmatorii cinci anipoate ajunge la afaceri de 100 de milioane de euro, in contextul incare la finalul anului trecut divizia a avut un rulaj de 2,3milioane de euro. "Q-Power intra in 2010 cu 12 reprezentante inEuropa si pregateste doua parteneriate strategice pentrudeschiderea de noi unitati de productie in doua regiuni: Rusia siIndia", spun reprezentantii companiei, explicand astfel factoriicare ar putea sta la baza cresterii afacerilor pe termen lung. Inprezent, Q-Power are un centru de productie in Romania localizat laSibiu si deschis in 2009. Unitatea are 15 angajati, iar investitias-a ridicat la 1,5 milioane de euro. Cel mai mare proiect alcompaniei este derulat la CET Oradea si are o valoare de peste 1,5milioane de euro. "Desi 2009 a fost puternic marcat de criza, iarinvestitiile au scazut semnificativ, avem un feedback bun dinpiata. Avem negocieri in derulare cu mai mult de 20 de companii dinRomania pentru implementarea solutiei noastre QBox, iar in Europasuntem prezenti prin parteneriate de distributie", a declaratRazvan Copoiu, CEO Q-Power. Grupul de retail, distributie siservicii RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, reunesteopt linii de business. ...continuare.

Managerul de origine elvetiana numit la conducerea NestleRomania in urma cu un an, Jacques Reber, se asteapta ca dintrimestrul al treilea oamenii sa vorbeasca mai putin despre criza.El spune ca piata locala ramane un "hot spot" pe hartainvestitorilor straini, pentru ca, dupa o redresare lenta, consumulva reveni la cresteri peste media tarilor din vestul Europei.Primul an de mandat al lui Reber la carma unuia dintre cei maimari producatori din industria alimentara a fost, pentru multecompanii de profil, cel mai dificil an de pe piata. Lipsa delichiditati din lantul de distributie si declinul abrupt alconsumului, dupa mai multi ani de cresteri de 15-20%, a generatdisponibilizari, pierderi financiare si scaderi importante devolume de productie in industria alimentara in 2009.Cum a reusit Nestle sa-si mentina pe crestere businessul siprofitabilitatea la nivel local? Reber vorbeste de investitii inpromovare, lansari de produse noi si exporturi, ca principaleelemente de sustinere a dinamicii pozitive.In primul interviu acordat presei de la numirea in functia dedirector general al Nestle Romania, managerul elvetian spune caanul trecut cifra de afaceri a companiei a crescut cu peste 10% inlei, comparativ cu anul anterior, si ca nu vede motive de diminuarea performantelor in 2010."Volumulvanzarilor a inregistrat de asemenea o crestere, de putin sub 10%,mai mica decat cea inregistrata in 2008. In aceasta perioadaprofitabilitatea companiei a crescut si ea", afirma Reber.Portofoliul local al Nestle cuprinde branduri precum Joe, KitKat, Nescafe sau Maggi.Compania elvetiana a realizat afaceri de 618 mil. lei (168 mil.euro) in 2008, incluzand vanzarile diviziei de inghetata (NestleIce Cream), astfel incat cifra de afaceri pe anul trecut poate fiestimata la peste 680 mil. lei (161 mil. euro).Reber, in varsta de 45 de ani, lucreaza de 20 de ani in cadrulNestle si si-a inceput cariera in departamentul financiar alcompaniei. Fost director al diviziei de apa imbuteliata a Nestle,el a fost implicat si in proiectul de achizitie a apelor Perrier decatre compania elvetiana in anul 1992.Managerul a acumulat experienta pe piete precum Portugalia,Franta, Japonia sau Elvetia inainte de a fi relocat in Romania.Au dublat exporturile fabricii denapolitaneSeful Nestle spune ca printre cele mai importante masuri care augenerat cresteri de volume intr-un an de criza s-a numaratcresterea exporturilor din fabrica de napolitane din Timisoara."La inceputul lui 2009 au fost scaderi la nivelul volumelorproduse la Timisoara (singura locatie de productie Nestle dinRomania - nr. red.), dar spre finalul anului a trebuit sa cautamangajati sezonieri pentru a face fata cererii. Redresarea a venitsi datorita faptului ca am demarat exporturile de napolitane inUngaria. Astfel, cantitatile livrate altor subsidiare ale companieinoastre au crescut de peste doua ori in 2009, comparativ cu anulanterior."El spune ca fabrica de napolitane din Timisoara, unde se producin prezent si mix-urile de cafea Nescafe, cauta in continuareoportunitati de crestere a exporturilor pe alte piete aleNestle.In 2008, exporturile reprezentau 20-25% din productia fabriciiNestle din Timisoara, potrivit ultimelor date disponibile.Vanzarile de napolitane la nivel local au scazut anul trecut cu8% in volum, comparativ cu 2008, potrivit unui studiu realizat decompania de cercetare de piata MEMRB."Din 2005 compania noastra a investit an de an in fabrica dinTimisoara, iar anul trecut investitiile le-au depasit ca valoare pecele din 2008 datorita noului contract incheiat cu subsidiaraNestle din Ungaria", mentioneaza directorul Nestle.In 2008 insa, compania a renuntat la a doua unitate a sa deproductie din Romania, relocand fabrica de inghetata din Glina,judetul Ilfov, in Bulgaria. Reprezentantii companiei au prezentataceasta reorganizare ca o masura de eficientizare a operatiunilorde productie la nivel regional. Aproximativ 76 de angajati au fostdisponibilizati in urma inchiderii fabricii din Glina. Unitatea afost preluata de Nestle de la compania greceasca Delta in anul2006, in urma unei tranzactii realizate la nivel international.Divizia locala de inghetata, Nestle Ice Cream Romania, cuvanzari anuale de peste 20 mil. euro, a inregistrat pierdericumulate de circa 5 mil. euro in perioada 2006-2008, potrivitdatelor de la Ministerul de Finante.Reber a precizat ca anul trecut Nestle Romania nu a mai facutdisponibilizari, nefiind necesara o astfel de masura.De ce vede Romania pe lista pietelor atractive pentruinvestitoriIn ciuda reorganizarii din 2008, care a inchis o fabrica inRomania, Reber spune ca piata locala ramane un "hot spot" (punctfierbinte) pe harta expansiunii marilor investitori straini."Oamenii sunt profesionisti, consumul per capita este subnivelul inregistrat la nivel european si chiar la nivel de regiune,de aceea eu cred ca reluarea cresterii pietei este doar o chestiunede timp. Este adevarat ca in ultimele 12 luni conditiile din piatas-au inrautatit din cauza crizei, ceea ce a afectat pe toata lumea,dar noua acest lucru nu ne-a schimbat cu nimic strategia debusiness in Romania si viziunea asupra pietei locale", afirmadirectorul Nestle.Declinul consumului local, estimat la 10% la nivelul sectoruluibunurilor de larg consum, a fost abrupt in criza, ceea ce Reberspune ca este explicabil tinand cont de inrautatirea conditiilor pepiata intr-un timp relativ scurt, pe parcursul anului 2009, celemai importante schimbari fiind la nivelul veniturilor populatiei,cursului de schimb si al fluxului de capital strain intrat intara."Nu cred ca Romania se va intoarce la ritmurile de dezvoltare aconsumului din 2007-2008, dar ma astept ca ratele de crestere safie superioare celor inregistrate pe pietele din vestulEuropei."La un an de la venirea sa in tara, Jacques Reber spune caprintre lucrurile care l-au impresionat cel mai mult pe piatalocala se numara ambitia angajatilor romani."Am remarcat la multi angajati romani dorinta de a fi primul, dea creste - acesta e un lucru pe care il vezi din ce in ce mai rarpe alte piete."Ce nu-i place in Romania?"Daca e ceva ce nu-mi place in Romania, este lipsainfrastructurii si faptul ca oamenii au obisnuinta de a transformatoate preturile in euro. Atata timp cat vanzarile companiei noastresunt in lei, eu voi lucra intotdeauna cu cifre in lei."Investitorii straini au atras intotdeauna atentia asuprafaptului ca infrastructura slab dezvoltata este marele dezavantajal Romaniei, care genereaza costuri mari de transport al marfurilorpe teritoriul tarii."Un camion cu marfa ajunge din Bucuresti la granita cu Ungariaintr-un timp in care, in afara tarii, ar fi parcurs o distanta detrei ori mai mare, iar acest lucru este in mod clar o problemapentru companiile care activeaza in Romania", exemplificaReber.Cum vede redresarea consumului in Romania"Este clar ca va fi o redresare lenta. Nimeni nu se asteapta cain acest an leul sa ajunga la acelasi raport fata de euro ca in2007 sau ca investitiile straine directe sa se dubleze, pentru aajunge la nivelul din 2008, si sa revenim astfel la aceleasiconditii de dinaintea crizei in scurt timp", afirma seful NestleRomania.El mai spune ca primele doua luni ale lui 2010 au fost ocontinuare a lui 2009, din punctul de vedere al dinamiciiconsumului. Acest lucru se poate traduce prin continuareacontractiei pietei la inceput de an. "Stabilitatea cursului deschimb este insa un semnal bun pe piata in acest an, iar dintrimestrul al treilea ma astept ca oamenii sa vorbeasca mai putindespre criza."In doua luni si-au adaptat planurile lacrizaIn ceea ce priveste businessul Nestle in Romania, managerulpariaza pe o continuare a cresterii vanzarilor companiei in acestan fata de 2009. "Nu vad niciun motiv de diminuare a performantelorinregistrate in 2009."La inceputul anului trecut, dupa o perioda scurta de "negare aexistentei crizei", Reber spune ca producatorul si-a adaptat rapidplanurile de investitii pe 2009 la conditiile dificile din piata."Am realizat acest lucru in doua luni."Schimbari importante au fost realizate la nivelul strategiei decolaborare cu retailerii, acestea fiind reducerea stocurilor sicresterea frecventei de aprovizionare a magazinelor sauintensificarea promotiilor la raft. "Ca producator, daca fortezivanzarile si generezi stocuri mari la comerciant, creezi problemein businessul retailerului care apoi se rasfrang si asupra ta. Deaceea, noi i-am ajutat pe clienti reducand stocurile si crescandnumarul promotiilor pentru a majora rulajele. Retailerii au osarcina grea in criza, sa atraga in continuare un numar mare declienti, iar promotiile producatorilor ii pot ajuta sa faca acestlucru", explica Reber.Compania a mizat si in 2009 pe lansari si investitii inpromovare, strategii aplicate si in anii de crestere a consumului.Avantajul in criza a fost reducerea cheltuielilor de promovare,pentru ca preturile reclamei in media au fost anul trecut mult subnivelul din 2007-2008, potrivit lui Reber."Cresterea de vanzari a fost generata si de activitatilesustinute de marketing si comunicare catre consumator. In 2009, inciuda declinului consumului, nu am taiat din bugetul de marketing.Mai mult, cred ca am lansat la nivel local mai multe produse noi in2009 decat in orice alt an", afirma managerul.Printre lansarile de anul trecut se numara inghetata LaCremeria, al carei scop a fost dezvoltarea businessului in HoReCa(hoteluri, restaurante, catering) sau automatele de cafea pentruacasa Nescafe Dolce Gusto."Am luat decizia de a lansa Dolce Gusto in vara anului trecut.Daca romanii ies mai putin in oras si petrec mai mult timp acasa,am vazut o oportunitate pentru lansarea unui produs destinatconsumului casnic. Acesta este un produs premium, dar pana acumvanzarile ne-au depasit cu mult estimarile initiale. In decembrie,luna cadourilor, am ramas fara stocuri", afirma Reber.Nestle are planificate alte lansari de produse in 2010, insamanagerul nu a dorit sa dea detalii despre aceste proiecte.CU CINE SE BATE NESTLEPe piata dulciurilor, compania este in prezent cel mai marejucator pe segmentul napolitanelor cu brandul Joe, care se bate cuAlka si Naty (produs de European Food); pe segmentul batoanelor deciocolata, Kit Kat si Lion se lupta cu brandurile Mars (Bounty,Twix, Snickers) si Kraft Foods (Smash, Poiana) pentru pozitia delider de piataPe piata cafelei, estimata la 250 mil. euro, Nestle este altreilea mare jucator dupa Kraft Foods si Doncafe, fiind prezentinsa doar pe segmentul cafelei instant, cu brandul NescafePe piata produselor pentru gatit (culinary products), brandulMaggi al companiei elvetiene isi disputa primul loc pe piata cuKnorr (Unilever)Nestle este liderul pietei locale de inghetata, avand vanzaride 23 mil. euro si o cota ce poate fi estimata la peste 20% in2008; cel mai mare competitor al sau a devenit anul trecut Algida,divizia Unilever, care si-a facut intrarea pe piata in primavaraprin achizitia brandului Napoca si prin lansarea brandurilor saleinternationale la nivel localIn portofoliul local mai intra si hrana pentru animale (diviziaNestle Purina), pe o piata estimata la sub 100 mil. euro pe carelupta la varf se da intre Mars (producatorul Whiskas, Pedigree) siNestleDivizia Nestle Professional (automate de cafea Nescafe) selupta pentru primul loc pe piata cu Doncafe si LavazzaNestle este cel mai mare jucator si pe segmentul cerealelorpentru mic dejun (cu branduri precum Chocapic, Nesquik), pe care selupta cu producatori precum Dr. Oetker, European FoodDivizia, de alimente pentru copii a Nestle Romania era in 2008pe primul loc pe piata de profil, pe care mai activeaza Milupa(divizie a Danone) sau Hipp, potrivit celor mai recente datedisponibile pe piataCE SPUNE DESPREExporturi: La inceputul lui 2009 au fost scaderi la nivelulvolumelor produse la Timisoara, dar spre finalul anului a trebuitsa cautam angajati sezonieri pentru a face fata cererii. Redresareaa venit si datorita faptului ca am demarat exporturile denapolitane in Ungaria. Astfel, cantitatile livrate altor subsidiareale companiei noastre au crescut de peste doua ori in 2009,comparativ cu anul anterior.Situatia economica din Romania: Este adevarat ca in ultimele 12luni conditiile din piata s-au inrautatit din cauza crizei, ceea cea afectat pe toata lumea, dar noua acest lucru nu ne-a schimbat cunimic strategia de business in Romania si viziunea asupra pieteilocale.Redresarea consumului: Este clar ca va fi o redresare lenta.Nimeni nu se asteapta ca in acest an leul sa ajunga la acelasiraport fata de euro ca in 2007 sau ca investitiile straine directesa se dubleze, pentru a ajunge la nivelul din 2008, si sa revenimastfel la aceleasi conditii de dinaintea crizei in scurt timp.Investitii In marketing: Cresterea de vanzari a fost generata side activitatile sustinute de marketing si comunicare catreconsumator. In 2009, in ciuda declinului consumului, nu am taiatdin bugetul de marketing. Mai mult, cred ca am lansat la nivellocal mai multe produse noi in 2009 decat in orice alt an.Ce admira la romani: Am remarcat la multi angajati romanidorinta de a fi primul, de a creste - acesta e un lucru pe care ilvezi din ce in ce mai rar pe alte piete.Infrastructura: Un camion cu marfa ajunge din Bucuresti lagranita cu Ungaria intr-un timp in care, in afara tarii, ar fiparcurs o distanta de trei ori mai mare, iar acest lucru este inmod clar o problema pentru companiile care activeaza inRomania. ...continuare.

Aviad Meitar, unul dintre cele doua nume de care se leagainceputurile Pepsi pe piata locala, explica de ce a fost anul 2005momentul oportun pentru exit-ul din QAB, imbuteliatorul produselorPepsiCo in Romania: "Nu trebuie sa astepti ca businessul sa ajungain varf pentru a te gandi la un exit profitabil, pentru ca, odataajuns pe culme, exista riscul sa incepi sa cazi".Meitar, 49 de ani, de origine israeliana, a fost timp de 15 anireprezentantul grupului de investitori americani din spatelebusinessului local al Pepsi, el fiind cel care l-a numit pe EliDavidai, al doilea nume cheie, la conducerea QAB in 1991.Multa vreme s-a crezut ca Davidai a fost cel mai mare actionaral QAB, el fiind singurul reprezentant al grupului de investitoridin spatele companiei care a vorbit vreodata cu presa dinRomania.Din culisele tranzactieiPentru prima data insa, Meitar iese din umbra si, mai mult,lanseaza o carte despre experienta sa pe piata romaneasca in caredezvaluie si identitatea celor mai mari actionari ai QAB, companievanduta in 2005-2006 catre Pepsi Americas pentru aproape 200 mil.dolari: fondul de investitii North American Resources, condus de unfost avocat din New York, Alain Quasha, si un grup de treiinvestitori din Kentucky, Statele Unite.North American Resources era la acea data un joint-venture intreRichemont, unul dintre cele mai mari grupuri din industriaproduselor de lux (proprietarul unor branduri precum Cartier,Piaget sau Montblanc) si familia americana Quasha.Meitar spune ca QAB a fost ultima companie vanduta de fondul deinvestitii de pe Wall Street inainte de dizolvarea acestuia.Infiintarea primei companii private de imbuteliere a Pepsi inRomania a fost insa si un pariu personal pentru omul de afaceri deorigine israeliana Aviad Meitar.In primele luni de la caderea regimului comunist din Romania,Meitar avea 30 de ani si lucra pe Wall Street ca junior executiveal Quadrant, adminis­tra­torul fondului de investitii NorthAmerican Resources. El a fost desemnat de seful North AmericanResources sa coordoneze infiintarea unui business de imbuteliere abauturilor Pepsi in Romania, avand pe mana un buget de investitiide 5 milioane de dolari. De pe terenul de squash, in RomaniaMeitar a fost inca de la inceput unul dintre actionariiminoritari ai QAB, Eli Davidai intrand in actionariat in 1998, lainceputul celui de-al doilea mandat al sau de CEO al companiei."Totul a inceput cu o propunere de business primita de grupulnostru de investitii de la un grup de trei oameni de afaceri dinKentucky - doi doctori si un avocat care aveau legaturi pe piataromaneasca. Cei trei jucau squash in momentul in care televiziunileamericane transmiteau stirile despre caderea regimului comunism inRomania. S-au gandit imediat la ce oportunitati de business se potnaste in urma acestei schimbari", povesteste Meitar in cartea sa"Un Unimaginable Journey - How Pepsi Beat the Odds in Romania".Primul brand care le-a venit in minte a fost Coca-Cola, iarrefuzul companiei americane de a le acorda licenta de imbutelierepentru piata romaneasca i-a orientat catre Pepsi. Compania QAB afost infiintata in 1992 si a inceput sa imbutelieze sucuri Pepsiintr-o fosta fabrica comunista din centrul Bucurestiului, Flora,preluata de la investitori locali. Fabrica este inca operationala,insa vechile linii de productie au fost schimbate din primiiani.Unitatea de pe Soseaua Viilor va fi mutata in curand in noualocatie de productie a Pepsi Americas de langa Bucuresti, undecompania americana a finalizat anul trecut constructia de la zero aunei noi fabrici.De inceputurile Pepsi in Romania in capitalism se leaga multenume care si-au castigat notorietatea pe piata locala in ultimii 20de ani. QAB a fost primul client international al lui Ion Nestor,avocatul care coordoneaza in prezent una dintre ceele mai marifirme de consultanta juridica din Romania, NNDKP.Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank si unul dintrecei mai mari bancheri din Romania, lucra in 1991 la AmbasadaRomaniei in Statele Unite si a fost unul dintre oamenii care l-auconsiliat pe Meitar in primele sale vizite de tatonare a pieteilocale. Prima firma de contabilitate a fost PWC, in prezent cel maimare auditor de pe piata locala. Brandurile mari nu mai sufera acum atat de mult ca in'97-'98Dupa mai multi ani de crestere a volumelor vandute cu un ritmanual de peste 100%, criza economica din Romania din '97-'98 avenit ca un dus rece pentru businessul QAB si a schimbatfunda­mental modelul de crestere al afacerii, isi mai amintesteMeitar.In '97-'98, marile branduri ale Coca-Cola si Pepsi au pierdutteren in fata ofensivei produselor mai ieftine ale European Drinks,compania detinuta de fratii Micula din Bihor. "Din cauza scaderiiabrupte a puterii de cumparare, romanii s-au orientat puterniccatre produsele ieftine, astfel incat in 2-3 ani brandurile mici (Bbrands) si-au majorat cota de piata de la 10% la 50%, indetrimentul marcilor inter­nationale", mai spune Meitar.De ce nu vedem si acum aceeasi tendinta pe piata bauturilorracoritoare? "Oamenii au un alt nivel al veniturilor acum si nu mairenunta acum atat de usor la produsele pe care s-au obisnuit sa leconsume. In plus, sectorul bunurilor de larg consum a avut noroculde a nu fi foarte afectat de criza".Cresterea vanzarilor produselor PepsiCo a revenit in primii aniai celui de-al doilea mandat al lui Eli Davidai la conducerea QAB(inceput in 1998), iar in 2003 actionarii QAB au inceput sa segandeasca la o strategie de exit din acest business inainte caacesta sa ajunga in varful ascensiunii.Pepsi Americas si-a aratat interesul pentru preluareabusinessului in 2003, iar actionarii QAB au purtat discutii, inparalel, si cu o banca de investitii din Londra pentruidentificarea unor potentiali investitori.Exit-ul s-a realizat prin doua tranzactii realizate in2005-2006, prin care actionarii au primit circa 130 mil. dolaricash, Pepsi Americas preluand si datoriile istorice de 55 mil.dolari ale QABCL, compania-mama a QAB.La sase luni dupa vanzarea QAB, Aviad Meitar si Eli Davidaipuneau pe hartie un plan de afaceri dezvoltat tot in jurulbrandului Pepsi, insa pentru piata din Bulgaria. Dupa alte noualuni de tatonare a pietei, cei doi i-au cooptat in noul business peaproape toti investitorii implicati de la inceput in QAB si peproducatorul Pepsi Americas."Nu-mi place riscul, de aceea am vrut sa investesc intr-undomeniu pe care il cunosc. Pentru ca Pepsi Americas a vrut sacontinue parteneriatul cu noi, ne-am orientat catre un business deimbuteliere in Bulgaria, o piata pe care compania americana nu oacoperea in 2006." Meitar si Davidai, parteneri in businessul Pepsi dinBulgariaDupa vanzarea QAB, Meitar si Eli Davidai au infiintat unjoint-venture cu Pepsi Americas si majoritatea investitorilorimplicati de la inceput in businessul Pepsi in Romania pentru aprelua integral compania Agrima (imbuteliatorul local al produselorPepsiCo din Bulgaria).Investitia initiala in aceasta afacere a fost de 20 mil. euro,potrivit lui Meitar.Compania are afaceri anuale de aproximativ 20 mil. euro.Meitar si Davidai l-au numit director al fabricii din Bulgariape Ioan Bucurescu, fost manager al QAB.Conform intelegerii cu Meitar, Davidai si ceilalti actionari,PepsiAmericas va ajunge la o participatie de 100% la QuadrantBulgaria Beverage in anul 2012.Cum a preluat Pepsi Americas fraiele afaceriiQABDupa aproximativ doi ani de tatonari, gigantul PepsiAmericasisi face in 2005 intrarea pe piata romaneasca prin achizitia a 49%din actiunile QAB, o tranzactie de 51 mil. dolari.Un an mai tarziu, producatorul american isi exercita optiuneade a achizitiona integral imbuteliatorul local al Pepsi, fiindsemnata o tranzactie de 82 mil. dolari care a inclus insa sipreluarea unor datorii istorice ale companiei de 55 mil. dolari.Preluarea controlului companiei s-a realizat cel mai devremeposibil, la termenul cel mai apropiat mentionat in contractulsemnat in 2005. "Profitul operational al QAB era in crestere,astfel incat compania devenea tot mai scumpa", explica Meitar incartea sa.Dupa doi ani de la integrarea companiei locale in PepsiAmericas, niciunul dintre managerii din prima linie de la QAB numai figura in organigrama producatorului, fiind inlocuiti cuexpati. ...continuare.

Producatorul de materiale de constructii Traplast Bistrita (TRP)isi propune pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 10%,potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de conducereacompaniei, interesul in acest an fiind lucrarile de infrastructurafinantate prin fonduri europene, dar si cresterea exporturilor pepietele din regiune."Mizam in special pe segmentul de infrastructura, deoareceRomania este mult in urma tarilor vestice in acest domeniu. In ceeace priveste domeniul rezidential nu vor aparea modificarisemnificative in cerere decat in momentul in care institutiilebancare vor relansa creditarea pentru acest tip de proiecteprivate", a declarat Florin Urite, directorul general alTeraplast.In plus fata de accentul pe infrastructura utilitara, conducereaTeraplast isi propune pe termen scurt si mediu crestereaexporturilor pe principalele piete din regiune, in conditiile incare anul trecut ponderea exporturilor in cifra de afaceri acompaniei s-a situat in jurul valorii de 10%."Produsele Teraplast sunt exportate pe piete ca Ucraina,Iugoslavia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova,vanzarile pe pietele externe reprezentand sub 10% din cifra deafaceri. Obiectivele noastre pe termen scurt si mediu vizeazacresterea procentului de vanzari la export", a adaugat Urite. In2009, Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 45,3 mil. euro, inscadere cu doar 2% fata de rezultatul din 2008, insa profitulcompaniei a scazut cu aproape 41%, la 2,1 mil. euro. Profitulcompaniei a fost afectat in principal de costurile cu amortizareainvestitiilor de mutare a activitatilor in noul parc industrial dela Saratel. Compania si-a bugetat pentru acest an 5 mil. europentru continuarea investitiilor in parcul industrial, in prezentcirca 90% din activitatile de productie ale Teraplast fiind mutatela Saratel.Vanzarile de tamplarie din PVC, afectate de contractiasectorului rezidentialScaderea segmentului imobiliar rezidential din acest an ar puteaafecta vanzarile pe partea de tamplarie PVC a companiei, inconditiile in care Teraplast inregistra la sfarsitul anului trecuto cota de piata de 4%, iar valoarea pietei de tamplarietermoizolanta era estimata in scadere la 550 mil. euro.Piata de profiluri PVC reprezinta peste 20% din piata detamplarie termoizolanta."Cresterea ponderii tamplariei PVC in cifra de afaceri vadepinde de evolutia proiectelor rezidentiale, dar si de evolutiaprogramului de reabilitare termica a locuintelor", a explicatUrite.Pe segmentul de tubulatura PVC (polivinilclorura) si PE(polietilena), Teraplast apreciaza o evolutie a pietei in stransacorelatie cu proiectele publice utilitare, insa tinand cont degradul redus de absorbtie a fondurilor europene, dar si de iarnaprelungita din acest an, oficialii Teraplast apreciaza ca esteprematura o estimare pentru acest an."Evolutia pietelor de tubulatura PVC si PE este in stransalegatura cu derularea proiectelor publice, astfel ca o estimare aacestor piete este prematur de facut, din cauza conditiiloratmosferice, dar si a faptului ca bugetul de stat a fost aprobatdestul de tarziu", a precizat Urite. Pentru anul trecut estimarilearata o scadere a pietei de tubulatura PVC de aproximativ 80%, dupace in 2008 piata s-a cifrat la o valoare de 50 mil. tone, pe unvolum de circa 40.000 de tone. Scaderea pe piata de tubulatura PE afost ceva mai redusa, de 10% fata de nivelul din 2008, cand piatade profil s-a ridicat la 75 mil. euro. Potrivit statisticilor,circa 70% din vanzarile de tubulatura din PVC sunt indreptate catreporiectele cu finantare de la stat."Deblocarea pietei constructiilor va fi posibila doar inmomentul in care va exista finantare pentru proiectele deinfrastructura, cofinantare pentru proiectele cu fonduri europene,precum si in momentul in care institutiile bancare vor relansacreditarea pentru proiectele private din domeniul imobiliar", aincheiat Urite.Teraplast este controlata de oamenii de afaceri Dorel Goia siEmanoil Viciu, care detin 34% si respectiv 15% din actiuni.Compania este evaluata pe Bursa la 43,6 mil. euro. ...continuare.

Avem, ca natie, acest talent pacatos de a ne uita prietenii inmomentele lor cele mai grele. Cel mai recent exemplu il reprezintaatitudinea reprezentantilor Romaniei, a opiniei publice romanesti,fata de ceea ce se intampla in Grecia. Nu am auzit inca un cuvantde sprijin, o vorba buna, o imbarbatare adresata grecilor dinpartea vreunui factor de decizie roman in aceste clipe de greacumpana cu care se confrunta confratii nostri ortodocsi.Mai mult, reflectarea profundei crize pe care o traverseazaGrecia s-a facut si in mass-media romanesti intr-un registruingust, egoist si in buna masura incorect, baleand undeva intrejustitiarul "Asa le trebuie daca au trait mai bine decat isi puteaupermite!" si pedagogicul "Aveti grija, ni se poate intampla sinoua!".Mai dezamagitor mi se pare insa ca niciuna dintre autoritatileromane nu gaseste de cuviinta sa-si exprime solidaritatea fata decel mai apropiat prieten al nostru la ora actuala, fata de unuldintre cei mai mari investitori straini in Romania, in ultimainstanta fata de un popor de care suntem legati de peste doua miide ani de istorie comuna. Cum au dat de greu, cum uitam tot ce ainsemnat Grecia pentru civilizatia romaneasca de-a lungulsecolelor, uitam cat de mult a contat sprijinul lor pentru intrareanoastra in UE si in organismele transatlantice.Conducerea BNR bunaoara pare ca uitat ce mult a insemnatcapitalul grecesc pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc,din care detine acum peste o patrime. Uitam ca Alpha Bank a deschiso sucursala in Romania, pe care a numit-o cu modestie BancaBucuresti, intr-o vreme cand nicio mare banca a lumii nu se gandeala noi. Cu totii am uitat cat de mult a contat faptul ca grecii dela EFG Eurobank au cumparat Bancpost intr-o vreme in care nimeni nuvoia sa investeasca in Romania. E atat de greu de rostit o vorba desprijin intr-o aparitie publica a guvernatorului, a altora dintremarii bancheri ai tarii, a guvernantilor actuali?!Uitam cu prea multa usurinta cat de mult au pretuit banii pecare i-a platit OTE pentru Romtelecom intr-o perioada in careRomania se confrunta cu riscul real al incapacitatii de plata.Uitam ca oamenii de afaceri greci au fost printre primiiinvestitori in sectorul imobiliar romanesc, creand astfel averepentru mii de romani. Uitam cate avantaje a adus consumatoruluiroman intrarea agresiva dar profesionista a Cosmote pe piatatelefoniei mobile, uitam ca bem Coca-Cola de la imbuteliatorulgrec, ca ne cumparam haine din mall si bem cafele "americane" inmare parte tot de la francizori greci.Unde a disparut prea-fericitul Daniel, intai-statatorulBisericii Ortodoxe romane, biserica al carei cult si a careiistorie deriva din Bizant, deci de la greci?! Muntele Athos? Oamintire stearsa, buna doar in campaniile electorale, de care nelepadam in vremuri de restriste. Cat poate fi de grea o simplabinecuvantare, o rugaciune sincera pentru soarta fratilor intrucredinta greci?!Am uitat dintr-o data tot ce ne leaga de acest popor care a datlumii marile concepte civilizatoare ale Europei: democratia,urbanitatea, dialogul, matematica si fizica, filozofia si artelefrumoase. Uitam ca ne simtim mai bine ca acasa cu sutele de mii infiecare vara populandu-le plajele, vizitandu-le insulele,admirandu-le sfiosi manastirile Meteorei, ascultand bouzukia, bandouzo si dansand umar la umar cu ei sirtaki. Cat ne costa caMinister al Turismului sau ca premier sa recomandam de exempluagentiilor sa promoveze anul acesta cu prioritate Grecia, pentrua-i sprijini pe greci?! Gesturi marunte, dar care ne pot aduce intimp simpatia intarita a grecilor intr-o Europa in care nu ne putemlauda cu prea multi prieteni.Departe de mine gandul de a contesta cat de indreptatit economiceste ceea ce se intampla acum in Grecia. E clar ca, la fel ca sinoi, s-au intins mai mult decat le e plapuma, e clar ca buna partedin resursele imprumutate s-au "volatilizat" ori au fost cheltuitepentru a sustine un aparat birocratic excedentar si, probabil, unsistem de protectie sociala prea ofertant pentru puterea economicaa tarii. Nu exista nicio indoiala ca aceste dezechilibre cronicevor trebui ajustate, iar gesturile politice ale guvernului grec mafac sa cred ca masurile se vor pune in practica. Sa nu uitam capremierul Papandreou este a treia generatie de politicieni de varfin familia sa, un om sobru, puternic si scolit la rigoareascandinava. Proaspat numitul responsabil al Trezoreriei statuluieste unul dintre cei mai reputati bancheri de investitii din Grecia- iar rezultatele acestei numiri curajoase nu s-au lasat asteptate:emisiunea de obligatiuni grecesti de joia trecuta a fostsuprasubscrisa de trei ori, in conditiile in care nimeni nu-i dadeavreo sansa.Iesirea din criza a unei tari presupune promovarea unor oameniresponsabili la conducere, persoane publice care pot coagularesursele de speranta ale tarii si pot mobiliza incredereaneconditionata a partenerilor straini. Din acest punct de vedere,am convingerea ca Grecia a interpretat fara greseala partituracorecta in ultimele saptamani si ca, mergand inainte cu reformele -dureroase dar strict necesare - va invinge. Ce face acum guvernulgrec, cu sindicatele in strada si uneori asediindu-i ministerele,trebuie salutat cu respect si admiratie, trebuie sprijinit! Desi nucunoastem inca pretul acestor reforme, in mod cert putem ghici dejarezultatul.Pentru grecul de rand vin insa vremuri grele; e datoria noastramorala sa fim alaturi de cei de care ne leaga istoria, proximitateageografica, interdependenta economica si afinitatea culturala. Sanu ne lepadam de Grecia!Doru Lionachescu este partener principal in cadrulCapital Partners ...continuare.

Introducerea conturilor globale va simplifica accesul fondurilorstraine de investitii si a altor investitori institutionali peBursa de la Bucuresti, spun brokerii."Pentru investitorii de retail, conturile globale nu schimbamare lucru, insa modul de servire a clientilor institutionali se vaimbunatati semnificativ", spune Octavian Dragolea, directorulsucursalei din Bucuresti a IFB Finwest.Potrivit regulamentului adoptat de CNVM, firmele de brokeraj vorputea deschide un cont propriu (house) si un cont global prin careva realiza toate tranzactiile in numele clientilor, urmand ca apoiactiunile sa fie distribuite in subconturile fiecarui clienti insistemul de back-office al firmei de brokeraj.Exemplu: Un broker primeste ordine de la un administrator defonduri sa cumpere cate 1 milion de actiuni SNP pentru fiecaredintre cele trei fonduri pe care acesta le administreaza. Inprezent, brokerul va trebui sa lanseze in piata trei ordine, pentrufiecare fond in parte, insa nu are garantia ca va putea oferiacelasi pret de executie pentru fiecare dintre fonduri (poatecumpara 1 milion de actiuni la 0,28 lei si 1 milion de actiuni la0,29 lei, iar al treilea ordin poate sa ramana neexecutat), ceea cepoate fi nemultumitor pentru administrator. Prin conturile globale,brokerul va putea lansa un singur ordin, de 3 milioane de actiuni,iar apoi va repartiza actiunile cumparate in subconturile celortrei fonduri la acelasi pret mediu de achizitie, oferindu-le astfelo servire mai buna decat prin conturile individuale.In prezent, Bursa de la Bucuresti este printre putinele dinEuropa care mai foloseste conturi individuale, majoritatea pietelordezvoltate si chiar a acelora din regiune folosind conturiglobale.Implementarea conturilor globale presupune insa costuri mai maripentru fimele de brokeraj, care trebuie sa-si adapteze sistemulinformatic si de back-office si sa-si instruiasca personalul. Dinacest motiv, firmele mici de brokeraj, care nu au resursefinanciare, s-au opus introducerii conturilor globale. Potrivitreprezentantilor CNVM, firmele de brokeraj vor putea opta in primafaza daca vor sa lucreze prin conturi globale sau prin conturiindividuale. ...continuare.

Crearea Fondului Monetar European este o solutie pentruproblemele zonei euro, insa in calea acestui proiect stau o seriede bariere, in special birocratice. Dar acesta nu va putea fi creatatat de repede incat sa poata fi folosit pentru a ajuta Grecia.Un Fond Monetar European (FME) pare un proiect realizabil, desiin momentul in care au decis crearea Uniunii Economice si Monetarefondatorii acesteia nu s-ar fi gandit niciodata la necesitatea unuiorganism de aceasta natura.Criza a adus insa in prim-plan o serie de probleme si a expuspunctele slabe ale zonei euro in ceea ce priveste ajutorarea unuistat care intampina probleme. Nu doar barierele birocraticeimpiedica statele pilon sa intervina, ci si faptul ca UE nu areautoritatea de a impune masuri de ajustare fiscala extrem denepopulare, si de asemenea are carente la capitolul expertiza. Aiciar interveni necesitatea unui Fond Monetar European.Comisia Europeana a anuntat la inceputul saptamanii capregateste un plan ce va fi prezentat in vara si care ar puteaconduce la crearea unui fond cu ajutorul caruia sa se poatainterveni in cazul statelor cu probleme.Aceste comentarii au aparut la scurt timp dupa ce ministrulgerman de finante, Wolfgang Schauble, a spus ca el sustine ideeacrearii unei institutii europene cu "puteri comparabile cu cele aleFondului Monetar International" - semn ca problemele financiare aleGreciei grabesc eforturile gasirii de solutii pentru intarireaverigilor slabe ale zonei euro.Tratatele stau in calea FMEPlanurile radicale pentru crearea versiunii europene a FMI, alcarui rol ar fi salvarea statelor afectate de criza, ar necesitainsa un nou tratat si acordul tuturor statelor membre ale UE, aavertizat Angela Merkel, cancelarul german, scrie FinancialTimes.Merkel a recunoscut ca Uniunea Europeana nu detine instrumentelenecesare pentru a solutiona criza datoriilor din Grecia:"Sanctiunile impuse de noi nu au fost suficiente".Ea a adaugat insa ca o negociere intre cele 27 de state membreva fi necesara pentru a se putea pune bazele unui Fond MonetarEuropean, care ar putea ajuta statele membre ale zonei euro careintampina probleme bugetare."Fara o modificare a tratatelor nu putem infiinta un astfel defond", a adaugat ea."Procedural si constitutional exista obstacole in calea creariiunui asemenea fond, insa exista vointa politica, si cu vointapolitica s-a creat si Uniunea Economica si Monetara", a declaratLaurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica. "Desibariere birocratice exista, se vor amenda legile care stau in caleafondului."Orice nou tratat paneuropean risca sa provoace dispute in cadrulUE, in conditiile in care vine la scurt timp dupa ratificareaindelungata si dureroasa a tratatului Lisabona, care initial a fostrespins prin referendum in Irlanda si a intrat in vigoare abia indecembrie.Divergente la nivel inaltAutoritatile de la Paris si Berlin incearca sa ajunga la unacord in ceea ce priveste propunerea Germaniei, insa necesitateaschimbarii tratatului ce sta la baza UE a expus diferentele deopinie intre cele doua parti. Oficialii de la Paris au spus ca inprincipiu, ideea crearii unui FME le surade, insa au avertizat canu sunt de acord cu modificarea tratatelor deja existente. Eiconsidera acesta un proiect pe termen lung.Germania insista ca este gresit ca statele sa se dea inapoi dela modificarea tratatelor. "Vrem ca pe viitor sa putem solutionaproblemele fara ajutorul FMI", a spus cancelarul german."Liderii germani intampina probleme in relatia cu electoratul",care nu sprijina crearea FME, spune Daniel Daianu, profesor deeconomie, fost europarlamentar si ministru de finante. Salvareaunui stat din zona euro de catre alte state este interzisa detratatul de la Maastricht, acesta este motivul pentru care estenecesara modificarea tratatului.Obstacole in calea crearii FMETehnic, un Fond Monetar European este un proiect realizabil,insa implica pe de-o parte functionarea capacitatii de a mobilizaresurse, spune analistul Daniel Daianu, fost ministru de finante.Cand vorbim de resurse ne gandim la o emisiune de obligatiuni."Cine va emite aceste obligatiuni? Uniunea Europeana sau UniuneaEconomica si Monetara (zona euro)? In numele cui vor fi emise? Dacavor fi emise de UE inseamna ca de aceste fonduri vor puteabeneficia si statele din afara UEM", a adaugat Daianu. El maideclara ca ar putea fi vorba doar de un fond care ofera garantii,insa si in acest caz apar intrebari: cine le ofera? Tarile? BancaEuropeana de Investitii? Toate aceste intrebari necesita raspunsuriinainte de a se putea vorbi de un Fond Monetar European. "Pentrurealizarea FME este necesara realizarea de modificari inprevederile constituirii UEM, desi parintii fondatori nu au avut invedere crearea unui asemenea mecanism". ...continuare.

Noi masuri anticriza vor fi incluse de Guvern intr-un program menit sa relanseze activitatea economica, in special pentru crearea de noi locuri de munca. ...continuare.

Fondurile de investitii la 28 februarie 2010 ...continuare.